Corporate

Suspendare contract de muncă: cazuri, durata maximă și drepturi

Suspendare contract de muncă: cazurile de drept, la inițiativa salariatului sau a angajatorului, prin acord, cât poate dura și ce se întâmplă cu drepturile tale.

Teancuri de documente și dosare de birou

Suspendare contract de muncă înseamnă că, pentru o perioadă, contractul rămâne valabil, dar salariatul nu mai lucrează, iar angajatorul nu mai plătește salariul. Raportul de muncă nu se încheie: după ce dispare motivul suspendării, revii pe postul tău. Codul muncii (Legea nr. 53/2003) descrie cazurile în articolele 49–54. Mai jos găsești cele trei feluri de suspendare, situațiile din lege, ce se știe despre durata maximă și ce se întâmplă cu drepturile tale în acest timp.

Suspendare contract de muncă: ce înseamnă, pe scurt

Potrivit articolului 49 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat în trei feluri: de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți. Pe durata suspendării se opresc cele două obligații de bază: salariatul nu mai prestează munca, iar angajatorul nu mai plătește drepturile salariale.

Alte drepturi și obligații pot continua, dacă sunt prevăzute de legi speciale, de contractul colectiv aplicabil, de contractul individual sau de regulamentul intern. Tot art. 49 mai spune trei lucruri importante:

  • dacă suspendarea are loc din vina salariatului, acesta nu beneficiază, în acea perioadă, de drepturile care decurg din calitatea de salariat;
  • dacă în timpul suspendării apare un motiv de încetare de drept a contractului, încetarea are prioritate;
  • termenele legate de încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului se suspendă și ele, cu excepția cazurilor în care contractul încetează de drept.

Te-ar putea interesa și

Când se suspendă contractul de drept

Suspendarea de drept nu depinde de voința cuiva: se produce automat, când apare situația descrisă de lege. Articolul 50 din Codul muncii enumeră aceste cazuri:

  • concediul de maternitate;
  • concediul pentru incapacitate temporară de muncă (concediul medical);
  • carantina;
  • exercitarea unei funcții în cadrul unei autorități executive, legislative sau judecătorești, pe toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel;
  • îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat;
  • forța majoră;
  • arestarea preventivă a salariatului, în condițiile Codului de procedură penală;
  • expirarea avizelor, autorizațiilor sau atestatelor necesare pentru exercitarea profesiei;
  • alte cazuri expres prevăzute de lege.

Cazul avizelor expirate are o regulă aparte: dacă salariatul nu le reînnoiește în 6 luni, contractul încetează de drept. Suspendarea nu șterge nici celelalte obligații legate de post: dacă ai atribuții speciale, de exemplu în domeniul securității muncii, la revenire verifică împreună cu angajatorul dacă instruirile sau un curs SSM mai sunt la zi.

Suspendarea la inițiativa salariatului

Al doilea grup de situații pornește de la salariat. Potrivit art. 51 din Codul muncii, contractul poate fi suspendat la inițiativa lui în cazul:

  • concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, pentru copilul cu handicap, până la 3 ani;
  • concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, pentru copilul cu handicap și afecțiuni intercurente, până la 18 ani;
  • concediului paternal;
  • concediului pentru formare profesională;
  • exercitării unor funcții elective în organisme profesionale centrale sau locale, pe durata mandatului;
  • participării la grevă;
  • concediului de acomodare.

Cât timp salariatul lipsește, de exemplu în concediul pentru creșterea copilului, angajatorul poate aduce pe altcineva în locul lui printr-un contract pe durată determinată, valabil până la revenirea titularului.

Tot la art. 51 apare și o situație mai puțin plăcută: contractul poate fi suspendat în cazul absențelor nemotivate ale salariatului, în condițiile stabilite prin contractul colectiv aplicabil, contractul individual și regulamentul intern.

Suspendarea la inițiativa angajatorului

Angajatorul poate suspenda contractul doar în cazurile din articolul 52 din Codul muncii: pe durata cercetării disciplinare prealabile; când salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii; în caz de întrerupere sau reducere temporară a activității, din motive economice, tehnologice, structurale sau similare; pe durata detașării; pe durata suspendării avizelor sau autorizațiilor necesare profesiei de către autoritățile competente. Legea mai include situațiile în care salariatul se află sub control judiciar sau în arest la domiciliu, cu obligații care îl împiedică să lucreze.

Dacă se constată nevinovăția salariatului în primele două cazuri, acesta își reia activitatea și primește o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi pierdute pe durata suspendării.

Pentru întreruperea temporară a activității, articolul 53 din Codul muncii prevede o indemnizație plătită din fondul de salarii, de cel puțin 75% din salariul de bază al postului. În acest timp, salariații rămân la dispoziția angajatorului, care poate dispune oricând reluarea lucrului. Dacă reducerea activității durează mai mult de 30 de zile lucrătoare, angajatorul poate reduce programul de la 5 la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, după consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților.

Suspendarea prin acordul părților

Cea mai simplă formă este cea convenită. Art. 54 din Codul muncii spune că suspendarea prin acordul părților are loc în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale. Este varianta folosită, de pildă, când vrei câteva luni pentru un curs, o călătorie lungă sau o problemă de familie, fără să-ți pierzi postul. Un rezumat bun despre suspendarea prin acord arată că, la fel ca la celelalte forme, munca și salariul se opresc pe toată perioada.

Concediul fără plată pentru situații personale este reglementat de articolul 153 din Codul muncii, iar cel pentru formare profesională din inițiativa salariatului, de art. 155. Diferența de fond față de alte situații este că ambele părți trebuie să fie de acord, de obicei printr-o cerere scrisă a salariatului aprobată de angajator. Dacă vrei să pleci definitiv, nu suspendarea e soluția, ci demisia sau încetarea contractului prin acordul părților.

Care este durata maximă a suspendării contractului

Codul muncii nu fixează o durată maximă unică pentru toate cazurile. Durata depinde de motiv:

Motivul suspendăriiCât dureazăTemei
Creșterea copiluluipână la vârsta de 2 ani a copilului (3 ani pentru copilul cu handicap)art. 51
Concediu fără plată pentru interese personaledurata stabilită prin contractul colectiv sau regulamentul internart. 153
Concediu fără plată pentru formare profesionalăpe durata cursului urmatart. 155
Trimiterea în judecatăpână la rămânerea definitivă a hotărâriiart. 52
Funcții elective sau în autorități publicepe durata mandatuluiart. 50, art. 51
Avize sau autorizații expiratecel mult 6 luni, apoi contractul încetează de dreptart. 50

O confuzie frecventă: suspendarea contractului nu mai este o sancțiune disciplinară. Varianta veche, de cel mult 10 zile lucrătoare, a fost abrogată prin Legea nr. 40/2011, iar art. 248 din Codul muncii nu o mai include printre sancțiuni. Alte ghiduri despre drepturile angajaților găsești în secțiunea corporate.

Ce se întâmplă cu drepturile tale și cum verifici suspendarea

În perioada suspendării nu primești salariu de la angajator. În unele situații primești în schimb o altă sumă: indemnizația de cel puțin 75% la întreruperea activității sau indemnizațiile de concediu (medical, de maternitate, pentru creșterea copilului), în condițiile legilor speciale. La concediul fără plată, de regulă, nu primești nimic.

Perioadele și cauzele de suspendare se trec în registrul general de evidență a salariaților. Le poți vedea singur dacă faci o verificare în REGES-Online, din aplicația pentru salariați. Dacă angajatorul a trecut un motiv greșit sau te-a suspendat în afara cazurilor din lege, te poți adresa inspectoratului teritorial de muncă din rețeaua Inspecției Muncii.

Sfat: Pentru orice suspendare care pornește de la tine (concediu fără plată, formare profesională), cere aprobarea în scris și păstrează un exemplar cu numărul de înregistrare. După câteva zile, verifică în REGES-Online că perioada și motivul au fost trecute corect.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre suspendarea contractului de muncă

Pot fi concediat în timpul suspendării contractului?

Art. 49 arată că, dacă în timpul suspendării apare un motiv de încetare de drept, încetarea are prioritate. Pentru alte forme de concediere, Codul muncii are interdicții separate în anumite perioade, de exemplu în timpul concediului medical sau de maternitate.

Suspendarea contractului poate fi o sancțiune?

Nu. Suspendarea ca sancțiune disciplinară a fost abrogată în 2011. Angajatorul poate suspenda contractul doar pe durata cercetării disciplinare prealabile, iar dacă salariatul se dovedește nevinovat, primește drepturile pierdute.

Primesc bani când angajatorul oprește temporar activitatea?

Da. Potrivit art. 53, indemnizația este de cel puțin 75% din salariul de bază al postului și se plătește din fondul de salarii. Procentul este un minim, nu o limită.

Cât poate dura un concediu fără plată?

Codul muncii nu fixează o limită. Durata se stabilește prin contractul colectiv aplicabil sau prin regulamentul intern, iar pentru formare profesională concediul ține cât cursul.

Trebuie să semnez ceva pentru suspendarea prin acord?

Legea cere acordul ambelor părți. În practică, salariatul depune o cerere scrisă, iar angajatorul o aprobă printr-un act intern, apoi trece suspendarea în registrul salariaților.

Vezi tot din Corporate

Comentarii

Niciun comentariu încă. Scrie primul!

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate înainte de publicare. Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nu se publică.

Parteneri România 174