O tuse imposibil de controlat, care nu te lasă să dormi noaptea și te deranjează în timpul serviciului sau al altor activități zilnice poate fi extrem de enervantă. În aceste condiții, tentația de a folosi un produs antitusiv este mare. Totuși, e bine să discuți cu medicul despre asta, căci antitusivele nu sunt adecvate oricui sau în orice situație.
Ce sunt antitusivele?
Antitusivele mai sunt denumite și supresoare pentru tuse. Acțiunea lor se bazează pe blocarea senzației de tuse și rărirea episoadelor de tuse. Aceste medicamente sunt disponibile sub formă de tablete sau sirop, iar ingredientele active se pot asocia cu substanțe decongestionante, de pildă [1].
Există și suplimente alimentare antitusive, cu o formulă mai blândă decât cea a medicamentelor alopate, dar întotdeauna este bine să consulți medicul înainte de a apela la un asemenea produs, din motive de siguranță și de posibile interacțiuni cu alte tratamente.
Cum se administrează antitusivele?
Toate medicamentele antitusive ar trebui utilizate exclusiv la recomandarea medicului. În cazul în care medicul a prescris un tratament cu antitusive, e important să te asiguri că știi exact cum ar trebui administrat.
Dacă simptomele persistă sau se agravează după o săptămână de administrare a antitusivelor, e important să discuți cu medicul și să soliciți o reevaluare a stării de sănătate [2].
Contraindicații pentru utilizarea antitusivelor
Este important să înțelegi faptul că tusea este un mecanism de apărare al organismului. Atunci când căile respiratorii sunt iritate și încărcate cu mucus, tusea determină eliminarea acestuia și „curățarea” infecției. Pe de altă parte, antitusivele reduc reflexul de tuse, iar secrețiile stagnează în căile respiratorii și pot determina complicații.
Din acest motiv, antitusivele sunt contraindicate în cazul copiilor cu vârsta mai mică de 3 ani, care oricum nu tușesc foarte eficient [3].
Cele mai citite articole
Alte situații în care antitusivele sunt contraindicate sau pot fi folosite cu precauții suplimentare sunt:
- Alergia la substanțele active sau la excipienții produsului recomandat;
- Pacienți aflați sub tratament pe termen lung cu suplimente alimentare, remedii tradiționale sau remedii vegetale;
- Un istoric de astm, boli pulmonare, dificultăți de urinare, convulsii, hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace sau hepatice;
- Sarcina și alăptarea [4].
Efecte adverse frecvente la utilizarea antitusivelor
Unele antitusive conțin substanțe active cunoscute pentru faptul că determină stări de amețeală. În cazul în care medicul recomandă un astfel de produs, prospectul va menționa interdicția de a conduce, de a manipula mașini sau instalații și de a desfășura alte activități care necesită concentrare și precizie.
Efectele secundare în sfera digestivă sunt relativ frecvente atunci când se utilizează antitusive și includ greață, vărsături, indigestie și constipație. În general, acestea sunt relativ ușoare și trec repede [5].
Rareori, utilizarea antitusivelor poate determina o reacție alergică mai mult sau mai puțin intensă, cu erupții cutanate, dificultăți de respirație, umflarea feței, ochilor, buzelor și a limbii [2].
Simptome care impun reevaluare medicală rapidă în timpul tratamentului cu antitusive
Există unele situații în care este important ca medicul să reevalueze starea de sănătate a pacientului aflat în tratament cu antitusive. Acestea includ:
- Tuse cu flegmă groasă, galbenă sau verzuie, sau cu sânge;
- Febră mai mare de 38.6 grade Celsius;
- Scădere neintenționată și inexplicabilă în greutate;
- Transpirații nocturne profuze;
- O tuse care persistă de mai mult de 3 – 4 săptămâni;
- O tuse declanșată după administrarea unui nou medicament;
- Apariția unor simptome noi în timpul tratamentului casnic auto-administrat [3].
Interacțiuni cu alte medicamente
Este important ca medicul să știe ce alte medicamente sau suplimente alimentare iei, înainte de a prescrie un anumit antitusiv. Unele medicamente pot interacționa cu antitusivele, o prudență deosebită fiind recomandată în cazul tratamentului cu:
- Antidepresive;
- Anticonvulsivante;
- Decongestionante nazale;
- Relaxante musculare;
- Somnifere [4].
În cazul unei tuse persistente care durează de mai mult de 4 – 6 săptămâni sau care s-a instalat brusc, în absența unor simptome de răceală, este foarte importantă consultarea medicului pentru o evaluare completă. Tusea poate fi simptomul a numeroase afecțiuni și este, mereu, mai importantă tratarea cauzei decât mascarea simptomelor.
Bibliografie:
- Commissioner, Office of the. “Should You Give Kids Medicine for Coughs and Colds?” FDA, 10 Jan. 2021, www.fda.gov/consumers/consumer-updates/should-you-give-kids-medicine-coughs-and-colds, accesat la 28.01.2023;
- “Cough Suppressants.” Www.healthhub.sg, www.healthhub.sg/a-z/medications/389/Cough-Suppressants#:~:text=Cough%20Suppressants%20are%20a%20group, accesat la 28.01.2023;
- familydoctor.org editorial staff. “Cough Medicine: Understanding Your OTC Options.” Familydoctor.org, Sept. 2005, familydoctor.org/cough-medicine-understanding-your-otc-options/, accesat la 28.01.2023;
- “How Cough Suppressants Actually Work.” Verywell Health, www.verywellhealth.com/cough-suppressants-770584, accesat la 28.01.2023;
- Smith, Susan M, et al. “Over-The-Counter (OTC) Medications for Acute Cough in Children and Adults in Community Settings.” Cochrane Database of Systematic Reviews, 24 Nov. 2014, 10.1002/14651858.cd001831.pub5, accesat la 28.01.2023.
